Gabriela

Gabriela

40

Azi se implinesc 6 ani de la plecarea Gabrielei dintre noi. Mi-e inca foarte greu sa scriu la trecut despre ea, pentru ca desi foarte departe, o simt inca foarte aproape în inima mea.

Am cunoscut-o prima dată în cadrul proiectului La Danse en Voyage (despre care voi scrie cât de curand pe blog), cand ma aflam la inceput de drum. Imi aduc si acum aminte de prezenta ei discreta si de zambetul ei prietenos. A fost primul producator si manager cultural cu care am lucrat la inceputul anilor ’90, in perioada de aur a Marginalilor. Colaborarea noastra s-a concretizat în primul nostru spectacol Despre fluturi fara aripi…., prezentat în aprilie 1994 la sala Toma Caragiu a Teatrului L.S.Bulandra. Ulterior in 1997 am fondat împreuna Fundatia Proiect DCM si am colaborat direct la o serie de proiecte importante, care au dus in final la aparitia Centrului National al Dansului.

In 2011 la invitatia revistei Secolul XXI, am scris un articol – SALTUL INGERULUI – pentru numarul special DANS DANS DANS in care am incercat sa evoc cateva din momentele importante care au jalonat istoria noastra dar si implicit istoria dansului contemporan. Va invit sa (re)cititi pe blogul meu, articolul respectiv, intr-o versiune un pic modificata. Si daca aveti timp, popositi pentru o clipa pe site-ul ei memorial www.gabrielatudor.ro sau pe site-ul www.pro-helvetia.ro, pentru a va aminti o clipa de Gabriela, poate cel mai frumos Inger al dansului romanesc.

SALTUL INGERULUI

Prin initiativele si proiectele realizate, prin sprijinul direct pe care l-a acordat artistilor si organizatiilor culturale, Gabriela Tudor a contribuit in mod esential la dezvoltarea scenei coregrafice românesti. Prezenta Gabrielei in spatiul dansului românesc a fost discreta insa as spune esentiala pentru transformarile care avut loc pe scena culturala dupa 1990.

Prima sa intalnire cu dansul a avut loc in 1988 cand, in calitate de impresar la Agentia Româna de Impresiariat Artistic, pleacă in turneu in Germania cu echipa Teatrului de Balet Oleg Danovschi din Constanta. Ulterior, imediat dupa revolutie, s-a angajat la UNITER in calitate de director Relatii Internationale unde se ocupa, printre altele de derularea proiectului La Danse en Voyage si de organizarea master class-ului condus de excelentul si regretatul coregraf Dominique Bagouet. Pastrez vag memorii cu ea din aceea perioada de inceput, insă cu siguranta atunci ne-am intersectat drumurile pentru prima data, ea in calitate de organizator eu in calitate de tanar dansator. Prima noastră intalnire directa a avut loc la Theatrum Mundi cu ocazia proiectului Le Grand Jeu, initiat de coregraful francez Christian Trouillas in care aveam sa dansez alături de Florin Fieroiu si Mihai Mihalcea. A fost intâlnirea profesionala care avea să marcheze destinul meu profesional si in egala masură cred, cel al dansului contemporan românesc.

Intre 1993-1995, Gabriela s-a ocupat de producția si premiera primului spectacol Despre fluturi fara aripi al grupului Marginalii la Teatrul Bulandra precum si de primul nostru turneu international la Oldenburg. Tot ea este cea care a avut ideea organizării spectacolului Le Saut de l’Ange – dedicat memoriei lui Dominique Baguet.

In 1993 a vizitat pentru prima data New York-ul, pentru a participa la intâlnirea retelei “Association of Performing Arts Presenters”, ocazie cu care a stabilit legături cu Dance Theater Workshop (acum New York Live Arts), care se vor finaliza ulterior cu dezvoltarea unor programe de formare profesională pentru dansatorii romani si cu prezentarea spectacolelor mele la New York si San Diego in 2005.

Reintâlnirea mea cu Gabriela, de aceasta data in plan personal, s-a petrecut dupa despartirea mea de “Grupul Marginalii”, când ma pregateam sa emigrez in America. Dorinta ei de a construi, ambitia si spiritul ei pozitiv, m-au convins in cele din urma sa ramân in tara si sa urmez cursurile unui master in management cultural. Intalnirea noastra profunda profesionala si persoanala a fost esentiala si definitorie, cred pentru viitorul dansului contemporan in Romania.

In 1997 mi s-a alaturat si impreuna am fondat Fundatia Culturala Proiect DCM. Aici a avut loc cred insa adevarata ei intâlnire cu dansul contemporan. In toamna anului 1997, am lansat impreună proiectul pe termen lung – Centrul Inter/National pentru Dans Contemporan (prima initiațiva ce propunea crearea unui cadru institutional pentru dansul contemporan). Desi ne desfasuram activitatea intr-un mic birou si un hol la ArCuB, in acest cadru, ea s-a ocupat in mod direct de organizarea mai multor proiecte importante – Zilele Dansului Contemporan Portughez la Bucuresti, Platforma Dansului Contemporan Romanesc, stagiunea anuala de spectacole de dans la Teatrul L.S.Bulandra – primele inițiative care au avut un rol esential in coagularea miscarii coregrafice românesti de dupa 1990. In 1998 a fost managerul festivalului “British Dance Edition” organizat de British Council in Romania, in cadrul căruia 4 coregrafi britanici importanti – Wayne McGregor, Yolande Snaith, Phoenix Dance Company si Russel Maliphant – au prezentat spectacole la Bucureşti, Constanța, Cluj-Napoca si Iasi, vizionate de peste 8000 de spectatori.

Incepand cu 1998 a devenit consultantul meu artistic, producatorul si organizatorul turneelor mele in strainatate, in această calitate reusind sa programeze de-a lungul timpului peste 50 de reprezentații cu spectacolele mele in importante teatre si festivaluri din Europa si SUA. A fost consultant artistic, manager, costumier si figurant al productiei Paradis Serial, un spectacol de care era foarte mandra.

Incepand cu 1999 a preluat conducerea antenei Fundației “Pro Helvetia” in România (ulterior denumita Programul Cultural Elvetian in Romania). In aceasta calitate a contribuit la sustinerea financiara constanta a activitătii Centrului MAD (inițiat de Vava Stefănescu, care ii acorda in 2003 premiul onorific Marul de Aur pentru cel mai bun finantator al dansului contemporan), a ultimelor editii ale festivalului EURODANS de la Iasi (initiat de regretatul critic Dan Brezuleanu) si la sustinerea unor spectacole realizate de tineri coregrafi. A finantat participarea Romaniei cu un stand de prezentare propriu s spectacole in cadrul Târgului International de Dans de la Düsseldorf si a sprijinit constant participarii coregrafilor Manuel Pelmus, Mihai Mihalcea, Eduard Gabia, Vava Stefanescu, Carmen Cotofana, Maria Baroncea etc. in diferite proiecte si festivaluri internationale.

Impreuna am organizat “Festivalul Internațional de Dans BucurEsti.Vest”, programul de formare profesională “Movements on the Edge”, am colaborat la realizarea unor co-productii internationale. S-a implicat in mod direct in sustinerea si organizarea proiectului Balkan Dance Platform, primul proiect de cooperare regionala care a adus recunoastere internationala dansului contemporan romanesc in 2001. Am lucrat impreuna la o serie de proiecte si initiative de lobby la nivel politic care au dus in final in 2004 la crearea Centrului Național al Dansului la Bucuresti.

Tot ea a fost cea care a mediat intâlnirea dintre Andreea Căpitanescu si Miki Braniste, care va duce ulterior la aparitia festivalului eXplore dance festival si a Asociatiei ArtLink (care s-a destramat in 2009). In parteneriat cu Centrul de Cultura “George Apostu”, in perioada 2005 – 2008 a lansat programul de rezidente ArtistNe(s)t prin care dansul contemporan a ajuns prima data la Bacau iar un important numar de coregrafi din Romania, SUA, Germania, Luxemburg, Grecia, Portugalia etc au beneficiat de rezidente coregrafice.

Am continuat sa colaboram (cei drept printre picaturi, in timpul ei liber), la organizarea celor doua proiecte – Danse.entre.Deux (proiect de schimb coregrafic cu Luxemburg) si a festivalul Sibiu Dans 2007 – pe care le-am derulat in cadrul programului Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007. Am mai lucrat impreuna si la proiectele europene Terrains Fertiles si Migrant Body si la realizarea dvd-ului promotional Dans.Ro 2007, la aniversarea a 10 ani de activitate ai Fundatiei Proiect DCM si a altor mici proiecte carora le-am uitat sirul…

In ultimele luni de viata, am lucrat impreuna in cadrul proiectului Dans.Dialog ce s-a finalizat cu avanpremiera spectacolului Supersomething (spectacol pe care nu l-am mai finalizat si care poate fi vizionat la finalul textului).  A fost ultimul proiect pe care l-am realizat impreuna.

Brusc la inceputul lui ianuarie 2009, Gabriela a facut saltul Ingerului. Prin plecarea ei mult prea devreme si neasteptată, dansul contemporan romanesc a pierdut un prieten drag si unul dintre putinii sai sustinatori pe termen lung. In memoria ei pe 14 februarie 2009 am organizat la Bucurest la Centrul National al Dansului spectactolul Atât de Frageda la care au participat muzicienii Hary Tavitian, Jürg Solothurnmann, Aievea – Vlaicu Golcea, Martha Hristea, Electic Brother, coregrafii Florin Fieroiu, Thomas Körtvélyessy, Andreea Capitanescu si artistii Carmen Cotofana, Mircea Ghinea, Eduard Gabia, Madalina Dan, Paul Cimpoieru.

Din 2009, Fundatia Proiect DCM a devenit Fundatia Gabriela Tudor si a lansat o bursa de specializare in management cultural care ii poartă numele. Bursa, sub forma unui sprijin financiar, se acorda anual, pe baza de selectie, unui tânar manager cultural din Romania.

Pornind de la o idee mai veche a Gabrielei, sub egida Fundatiei am initiat in 2010 proiectul Moving Dialogue, un amplu program de schimburi coregrafice romano-americane ce a fost organizat in perioada 2011 – 2012 in colaborare cu Institutul Cultural Român de la New York, Movement Research, Dance Theater Workshop si Centrul Național al Dansului Bucuresti, la care au participat criticul de dans Gina Serbanescu si artistii Mihaela Dancs, Paul Dunca, Madalina Dan, Vava Stefanescu, Valentina de Piante, Catalina Gubandru. In acelasi an, in paralel in parteneriat cu teatrul PS 122 din New York, am organizat un eveniment special – superGabriela, un spectacol dedicat memoriei Gabrielei.

Intre 2011 – 2013 am continuat sa organizam bursa in management cultural in cadrul proiectului european E-Motional: rethinking dance, peste 8 producatori si manageri culturali din Irlanda, Turcia, Romania, Cipru si Letonia beneficiand de scurte rezidente si vizite profesionale de documentare in Romania si in tarile participante.

Tot in cadrul acestei burse in 2013/2014 Ioana Calen si Jean-Lorin Sterian au primit un sprijin financiar pentru Modulab respectiv festivalul HomeFest, iar mai recent in 2014, Miki Braniste director al festivalului Temps d’Image a plecat intr-o rezidenta la New York iar coregrafa Catherine Galasso din New York a vizitat Romania.

Investia pe care Gabriela a facut de-a lungul timpului in oameni (inclusiv in mine) se continua acum cu aceasta bursa unica in Romania. Bursa 2015 se va lansa foarte curand, continuand investia in oameni demarata acum 25 ani de Gabriela. Si toate acestea nu sunt decât mici semne de prețuire pentru un om frumos, un Inger al dansului românesc.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s