prioritati 2016 pentru Ministerul Culturii

prioritati 2016 pentru Ministerul Culturii 

la începutul lunii decembrie am participat direct împreuna cu un grup de manageri culturali, galeriști, artiști și curatori la redactarea unui document cu propuneri pentru priorități ce au fost adresate noii echipe de la Ministerul Culturii. deși sunt extrem de sceptic, sunt curios câte dintre ele vor fi puse în practică sau măcar menționate în lista de priorități a noii echipe. voi face o analiză pe blogul meu peste 6 luni. redau aici pentru posteritate acest document.

În atenţia dlui Ministru al Culturii Vlad Alexandrescu

AGENDA DE PRIORITĂŢI PENTRU MINISTERUL CULTURII

propuneri realizate de un grup informal de operatori culturali şi artişti

În contextul reducerii îngrijorătoare a bugetelor alocate culturii în ultimii ani, a reducerii liniilor de finanţare nerambursabile pentru sectorul cultural, a restructurărilor instituţionale prin comasare realizate de Ministerul Culturii, a capacităţii scăzute de analiză şi evaluare a echipei Ministerului Culturii, vă propunem o serie de măsuri urgente legislative, fiscale, de transparenţă şi bună guvernare care au în vedere îmbunătăţirea activităţii Ministerului Culturii şi a sectorului cultural din România.

PRIORITĂŢI LEGISLATIVE

  1. Asumarea de către Ministerul Culturii (MC) a strategiei 2014-2020 deja existentă şi asigurarea bazei sale legale de aplicare printr-un Ordin de Guvern (OG); reactualizarea şi rafinarea strategiei, stabilirea priorităţilor ce trebuie scoase în evidenţă şi aplicate pe termen scurt şi mediu.
  2. Corectarea menţiunilor din noul cod fiscal, aplicabil din ianuarie 2016, prin care contractele de drepturi de autor sunt asimilate la nivelul contractelor de muncă din punctul de vedere fiscal (se adaugă CASS pe lângă impozitul de 16%) fără a oferi acelaşi drepturi (diurnă, cheltuieli de cazare şi transport în cazul unor deplasări interne sau internaţionale). Această modificare trebuie realizată de urgenţă mai ales în contextul în care patru oraşe din România se pregătesc pentru selecţia finală Capitala Europeană a Culturii.
  3. Realizarea şi adoptarea legii privind statutul artistului, al profesionistului din cultură şi al operatorilor culturali (lege organică care reglementează activitatea şi statutul sectorului cultural). Există deja o iniţiativă legislativă în acest sens incompletă, care a fost însă respinsă de Parlamentul României în 2012/2013. Realizarea unui lobby important de către întreg sectorul cultural pentru adoptarea acestui act legislativ în 2016.

PRIORITĂŢI FISCALE

  • Reducerea fiscalităţii pentru artişti (renunţarea la CASS pe contractul de drepturi de autor care va deveni operaţional începând cu luna             ianuarie 2016, revenirea la cota de cheltuieli deductibile de 40%   din impozitul anual).
  • Ministerul Culturii trebuie să susţină de urgenţă creşterea etapizată a bugetului alocat culturii cu obiectivul ca în 2021 când Romania va găzdui Capitala Europeană a Culturii să ajungă la 1% din PIB. Pentru o creştere a şanselor de reuşită a acestui proces este necesară construirea unei argumentaţii care să demonstreze contribuţia      culturii la creşterea economică a ţării. Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Profesională trebui să realizeze mai multe studii care să aducă argumente privind veniturile pe care le aduce sectorul cultural la bugetul naţional (turism cultural, proiecte internaţionale, industrii creative etc).
  • Crearea unei linii de co-finanţare transparente multi-anuale pentru proiectele   europene care au obţinut deja o co-finanţate prin programele Uniunii Europene (Europa Creativă, Orizont 2020). Acest fond ar putea fi administrat fie de AFCN, fie prin fondul de programe strategice prin asigurarea anuală a co-finanţării printr-o sumă standard diferenţiată în funcţie de lider sau co-organizator.

TRANSPARENŢĂ ŞI BUNĂ GUVERNARE

  1. Creşterea gradului de transparenţă a Ministerului Culturii şi a instituţiilor publice subordonate. Trebuie regândit şi actualizat de urgenţă conţinutul website-ului oficial al MC www.cultura.ro mai ales în contextul susţinerii procesului de transparentizare a informaţiilor şi a activităţilor managerilor instituţiilor de cultură subordonate (rapoarte anuale, foi de buget etc.), a comunicării concursurilor pentru ocuparea posturilor de manageri culturali, numărul de angajaţi din sector, alocările bugetare existente, fondurile de rezervă disponibile pentru proiecte strategice/prioritare etc. în baza legii privind transparenţa decizională.
  2. Reducerea birocraţiei la nivelul sectorului cultural – renunţarea la obligativitatea traducerii contractelor din limba engleză pentru proiectele europene/internaţionale, renunţarea la obligativitatea ştampilării unor documente xerox “conform cu originalul”, urmat de semnatură şi aplicarea ştampilei organizaţiei pe documentele copiate. În cazul deconturilor pe liniile de finanţare nerambursabile, trebuie urgent redus numărul de documente solicitate pentru efectuarea unei simple cheltuieli, trebuie acceptate documente (inclusiv facturi şi contracte) în format electronic, reducerea birocraţiei în cazul artiştilor străini.
  3. Reorganizarea organigramei Ministerului Culturii prin crearea unor departamente strategice care să includă specialişti din zonele artelor vizuale, artelor spectacolului, educaţiei culturale, culturii scrise, cinematografiei, industriilor creative etc. angajarea lor se poate face fie pe baza unui contract de colaborare/contract de muncă. Viitoarea echipa de consultanţi/experţi va lucra la definirea priorităţilor şi demarea proiectelor strategice viitoare ale MC.
  4. Depolitizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere din cadrul instituţiilor de cultură, cu organizarea unor comisii de evaluare independente, alcătuite din profesionişti din fiecare domeniu, cu cooptarea unor reprezentanţi numiţi de mediul organizaţiilor non-guvernamentale sau al asociaţiilor profesionale, altele decât uniunile de creaţie, anacronice şi cu mari probleme de credibilitate.

PRIORITĂŢI SECTORIALE

  1. Importanţa declarată public şi în documentele oficiale a susţinerii culturii în educaţie şi a funcţiei educative a culturii, indiferent de tipul operatorilor culturali şi de domeniul de activitate; reconsiderarea educaţiei în cadrul instituţiilor culturale, alocarea în mod expres şi particular a unor finanţări corespondente din bugetul anual al fiecărei instituţii publice de cultură aflate în subordinea MC pentru educaţie obligativitatea de a se investi în programe şi proiecte educative, cu menţionarea acestui punct şi în setul de modificări ce urmează a fi propuse pentru OUG 68 privind managementul instituţiilor publice de cultură şi cu recomandări către administraţia locală; prioritizarea educaţiei în toate instituţiile de cultură poate contribui în mod real la activarea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat (PPP), la externalizarea serviciilor de educaţie/pedagogie către mediul privat sau cel al sectorului cultural independent. În vederea susţinerii acestei priorităţi recomandăm implemetarea unui program-pilot de educaţie culturală în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi cu inspectoratele şcolare, care să aducă elevii, periodic (în fiecare trimestru), în muzeele de artă, inclusiv contemporană / instituţii de spectacol / concerte de muzică, cu program de mediere adecvat. Programul ar fi, desigur, facultativ pentru elevi, dar obligatoriu pentru instuţiile de învăţământ de a participa dând posibilitatea elevilor/părinţilor să aleagă dacă participă sau nu. Programul ar putea fi implementat în parteneriat cu administraţia locală şi echipele celor 4 oraşe candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii – Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.
  2. Crearea în interiorul MC a unui departament specializat pentru pregătirea programului Capitală Europeană a Culturii 2021.
  3. Reactivarea de urgenţă a fondului pentru mobilitatea creatorilor/managerilor culturali şi derularea lui pe baze transparente şi de competiţie.
  4. Rediscutarea rolului AFCN în cadrul mai larg al finanţării publice a culturii – separarea clară între instituţiile publice de cultură şi sectorul neguvernamental şi privat; definirea unor tipuri de activităţi care sunt finanţate cu prioritate, crearea unei arii speciale dedicate festivalurilor (care vor trebuie să concureze împreună), priorităţi care să pună accent pe cultura vie, mobilitate, educaţie culturală şi creaţia contemporană, start-up creative. De asemenea trebuie discutată posibilitatea ca MC să externalizeze programul de co-finanţare a proiectelor europene către AFCN. Propunem realizarea unui întâlniri în luna ianuarie 2016 cu dna. Irina Cios director AFCN, reprezentanţi ai Ministerul Culturii, noii membrii ai Consiliului AFCN şi reprezentanţi ai sectorului cultural.
  5. Regândirea modului cum sunt evaluate şi decise marile proiecte strategice, la fel şi în cazul programelor; reconsiderarea investiţiilor în taberele de creaţie (analize de nevoi şi de impact, sustenabilitate, nevoie de investiţie), programe de rezidenţe şi mobilitate naţională, lărgirea portofoliului de proiecte naţionale considerate strategice pentru finanţare;
  6. Înfiinţarea unui fond pentru programe strategice (şi nu proiecte) care ar urma să fie gestionat de către o altă organizaţie/entitate decât AFCN sau posibil de către AFCN; prin acest fond ar urma să fie derulate transparent şi pe bază de competiţie toate finanţările şi alocaţiile de buget pe care le oferă Ministerul Culturii către instituţiile publice de cultură, festivaluri anuale – festivalul George Enescu, TIFF, Festivalul Shakspeare, Uniuni de Creaţie, turnee ale spectacolelor româneşti în străinătate etc. Selecţia programelor ar fi realizată de evaluatori externi, buni cunoscători ai sectorului cultural.
  7. Susţinerea dezvoltării infrastructurii sectorului cultural printr-un program special de achiziţii de spaţii, construcţia unor noi săli de spectacole şi studiouri de creaţie pentru artiştii independenţi şi instituţiile de spectacol. Recenta lege care interzice activităţile culturale în imobile cu risc seismic creează mari probleme la nivelul sectorului cultural. O posibilă rezolvare de moment poate fi introducerea în contractelor de management ale instituţiilor publice ca spaţiile să fie oferite gratuit sectorului cultural independent si artiştilor independenţi.
  8. Oportunitatea dezvoltării unei campanii naţionale serioase, de impact pentru actul de cultură din România; această acţiune ar putea să includă inclusiv o campanie la nivel naţional prin care oamenii să fie invitaţi să vireze procentul de 2% din impozitul anual către sectorul cultural şi 20% din impozitul pe profit (în cazul companiilor).
  9. Monitorizarea de către MC a modului cum se cheltuiesc banii ministerului ca politică de bună gestionare a banului public. Stabilirea unor criterii pe care trebuie să le întrunească un evaluator profesionist; crearea unui set de reguli şi a unui corp de evaluatori publici pentru sectorul de cultură care să participe la evaluarea, monitorizarea şi auditul instituţiilor culturale şi a programelor strategice.
  10. 10. Încurajarea de către MC a industriilor culturale şi creative (ICC) prin introducerea voucherului cultural care să încurajeze colaborarea operatorilor culturali cu comunităţile creative. Prin acest voucher instituţiile publice şi operatorii culturali pot avea acces la granturi de cercetare, dezvoltare organizaţională, studii de specialitate, design şi comunicare, management financiar etc. Banii pot fi atraşi printr-un program inter-ministrial prin programele europene de formare profesională, POCU, IMM-uri.

Acestă platformă de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii Ministerului Culturii şi a sectorului cultural este susţinută de:

Dragoş Neamu, manager cultural | Reţeaua Muzeelor din România

Virgil Niţulescu, președinte | Reţeaua Muzeelor din România

Cosmin Manolescu, coregraf şi manager cultural | Fundaţia Gabriela Tudor

Alex Radu, manager | Asociaţia Culturală şi Spaţiul de artă contemporană Aiurart, Editura Vellant;

Raluca Iacob, manager cultural & preşedinte | Asociaţia MetruCub coordonat al iniţiativei Susţine Cultura în educaţie

Raluca Voinea, curator şi critic de artă

Oana Ioniţă Năsui, manager cultural | Postmodernism

Laurenţiu Constantin, manager cultural | Asociaţia Antiqva

Dan Popescu, curator | Galeria H’Art

Suzana Dan, artist vizual & curator | Asociaţia Ephemair

Cristina Bogdan, curator | ODD

Vera Marin, arhitect & manager cultural | Asociaţia pentru Tranziţia Urbana din România

Cristina Modreanu, critic de teatru & manager cultural | Asociaţia pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Iulia Popovici, jurnalist cultural & curator artele spectacolului

Sabina Baciu, manager cultural | Asociaţia ORICUM

Magda Radu, curator şi istoric de artă

Bucureşti, 17 decembrie 2015

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s