#reformaîncultura

20160511_104548

#reformaîncultura

 Motto: “Mobility is a corner stone for the cultural sector” (Michel Magnier)

La începutul lunii mai, la invitația fostului Ministru al Culturii dl. Vlad Alexandrescu, am plecat la Bruxelles ca expert independent la conferință “Stocktaking meeting on the mobility of artists and culture professionals” organizată de Uniunea Europeană – DG Education and Culture al Uniunii Europene în cadrul Agendei Europene pentru Cultură 2015-2018.

Inainte de a vă prezenta ce s-a discutat la Bruxelles, trebuie să fac o mică paranteză pentru a trece in revistă puținele inițiative care au existat în România în acest domeniu. Trebuie spus de la bun început că mobilitatea artistică în România este considerată o activitate deloc importantă deși personal cred că este esențială pentru dezvoltarea artiștilor și a scenei culturale din RO. De exemplu recent in Marea Britanie, the Arts Council a implementat acum câtiva ani programul “Artists’ International Development Fund”ce ofera sprijin pentru artiști din toate domeniile pentru a călători în străinătate pentru dezvoltare profesionala si pentru a demara/participa la proiecte internationale. La noi s-a facut foarte putin pina in prezent. Trebuie sa amintesc aici lansarea in iulie 2005 de catre dna. Mona Muscă la cererea sectorului cultural independent a unui fond de mobilitate pentru operatorii culturali care a avut o viață scurtă fiind “înghețat” sine die la puțin timp de Adrian Iorgulescu si precedesorii lui. Tot în aceeași perioada în 2005 Gabriela Tudor lansa în România programul internațional de rezidențe ArtistNe(s)t în parteneriat cu 4 instituții publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii la Tescani, Bacau, Sinaia și Arcuș (care a reușit cu greu să supraviețuiască pînă azi implinind în acest an 10 ani de activitate). La nivelul operatorilor culturali, mobilitatea artistică internațională din pacate este susținută în principal doar prin cele câteva puține proiecte europene care există europene. Impreună cu Ștefania în 2011 am lansat programul european E-Motional, condus de Fundația Gabriela Tudor care a o avut o componentă importantă de mobilitate oferind burse de mobiliate și rezidențe la nivel european pentru artiștii români din zona dansului contemporan. Andreea Căpitănescu și Asociația 4Culture sprijină și ea mobilitatea prin programul Long Life Burning. In perioada 2013-2016 granturile EEA au sprijinit mobilitatea cu Norvegia, Islanda și Liechtenstein printr-un fond de burse speciale oferite operatorilor culturali români interesați să călătorească în tările respective. That’s all. Ah era să uit și modificarea importantă de anul acesta, când iată la cererea mea și a câtorva colegi din sectorul independent,  Consiliul AFCN decide că rezidențele artistice (una din cele mai cunoscute activități de mobilitate) să devină un domeniu distinct în prioritățile de finanțare ale acestei instituții pentru 2016. 

Ok revenind la subiectul acestui postări, trebuie să recunosc că am fost luat prin suprindere de invitația de participare la întălnirea europeană. Unu – pentru că nu făceam parte din echipa Ministerul Culturii și doi – pentru că statutul artistului nu exista in Romania.

Pentru că intalnirea de la Bruxelles a fost superinteresanta iar acest subiect este extrem de important, am decis să public câteva fragmente din raportul pe care l-am înaintat Ministerul Culturii la întoarcerea în țară. Exista in el câteva informații care trebuie cunoscute de colegii mei si toti cei interesati de politicele culturale. Nu știu dacă propunerile mele vor avea un ecou și vor fi urmate de niște rezultate concrete, însă textul de mai jos conține câteva informații relevante privind mobilitatea la nivel european. La întoarcerea în țară, mi-am arătat de asemenea disponibilitatea pentru a continua discuțiile de la Bruxelles cu echipa nouă de la Ministerul Culturii pentru a demara niște procese de reformă. Am mai spus-o, cultura vie stă să moară și este nevoie de o puternică infuzie și de modificări legislative urgente pentru a susține sectorul cultural și artiștii. Dacă noua echipa de la Ministerul Culturii (care mai are doar câteva luni de mandat) nu va face nimic, nobody will do it.

Ahh, am uitat să menționez un lucru important. La întoarcerea de la întălnirea de la Bruxelles, chiar în ziua în care am aterizat pe aeroportul Otopeni, postașul mi-a adus aminte rapid că sunt în România și că această țară mai are un drum lung de făcut pentru a ajunge o democrație reală în care oamenii contează. Pe biroul meu mă aștepta procesul verbal al amenzii în sumă de 500 lei primită retroactiv de la Jandarmeria Română pentru participarea la evenimentul de susținere a dlui. Vlad Alexandrescu, fost Ministru al Culturii, demis pentru scandalul de la ONB, unde am afișat o foiae A4 pe care scria #reformaincultura. Atat. N-am scandat nimic, n-am ocupat strada, am fost practic amendat pentru că susțineam printr-o foaie de hartie un lucru absolut normal și necesar, susținerea reformei în cultură. Finnaly, am depus o actiune în instanță pentru anularea amenzii pentru care a trebuit să plătesc o taxa de timbru de 20 lei la direcția de taxe și impozite. Am ajuns astfel fără să vreau (multumită subordonaților Ministrului Tobă) unul din primii finațatori direcți ai reformei în cultură.

Finnaly, după această introducere lungă, vă invit să citiți fragmente din raportul trimis Ministerului Culturii.

PS. Dacă nu aveți timp sau răbadare, săriți peste introducerea și mergeți direct la final la concluzii și propuneri. Lectură plăcută.

Raport participare la reuniunea “Mobility of artists and cultural professional”

Bruxelles, 10 – 11 Mai, intalnire organizată de catre DG Education and Culture, European Agenda for Culture | Council Work Plan for Culture 2015-2018

În perioada 10-11 mai 2016 am participat la întâlnirea europeană MOBILITY OF ARTISTS and CULTURAL PROFESSIONAL la care au participat peste 50 de reprezentați din țări membre ale Uniunii Europene și țări asociate UE, reprezentanți ai Ministerelor Culturii, Ministerelor Afacerilor Externe și reprezentanți ai unor operatori culturali din statele Uniunii Europene ce derulează proiecte în zona mobilității.

Intâlnirea a fost deschisă printr-un discurs oficial al dlui. Michel Magnier, din partea Comisiei Europene, Director Culture & creativity, DGEAC care a menționat rolul important al mobilității artiștilor în dezvoltarea cooperării culturale la nivel european afirmând printre altele ca: “Mobility goes hand in hand with creativity”, “Removing the bareers for mobility in Europe is an objective for EU”, “Mobility is a corner stone for the cultural sector”.

Prima sesiune de lucru s-a axat pe prezentarea problemelor legate de mobilitatea artiștilor în principal legate de problema vizelor pentru artiștii care călătoresc în UE, prezentarea legislației europeane și a problemelor privind taxarea (dubla-impozitare a onorariilor artistice) si a prezentării doua rapoarte independente privind problemele legate de dubla-impozitare.

A urmat prezentarea a două rapoarte independente realizate de organizații independente și un grup de experți europeni privind probleme taxelor și a dublei-impozitări. Primul raport s-a referit la situația taxării onorariilor artistice a operatorilor culturali din Belgia și a fost realizat de Kunstenloket. Studiul intitulat “Bilateral Income Tax Treatis and Belgian Dance Company” a fost realizat pe un număr de 8 companii de dans și a relevat dificultatea implementări în practică a articolului 17 (care reglementează dubla impozitare la nivel UE) și a faptului că aceste companii își negociază în fapt onorarii nete, organizatorii spectacolelor plătind de facto taxe și impozite pentru artiștii invitați.

Cele doua prezentări de raporate au fost urmate o serie de întrebări și răspunsuri în plenul reuniunii precum și de comentarii privind necesitatea realizării unor modificări importante la nivelul legislației europene privind privind sistemul de taxare și impozitare al artiștilor care derulează proiecte in exteriorul granițelor tării unde locuiesc sau sunt rezidenți. La acesta discuție am luat cuvantul și eu menționând decalajul imens la nivel legislativ intre RO si celelalte tari din UE menționând că în RO nu există încă un statut al artistului sau alte reglementări clare privind modul de taxare al artiștilor europeni care derulează proiecte în România.

Ultima parte a primei zile de discuții a fost dedicată mobilității profesionale și a asigurărilor sociale. In dechidere dl Benoit Paul, reprezentant al Comisiei Europene, DG Employment Unit Social Security Coordination a facut o scurta introducere privind mobilitatea la nivel UE si a fost mentionat ca asigurarile sociale sunt de competenta nationala ale statelor membre UE. S-a mai mentionat existenta unui Card European de Sanatate  care ofera servicii medicale pentru artiștii care calatoresc profesional in alte state UE precum si existenta unui portal de mobilitate prin care cetatenii pot cauta job-uri la nivel european EURES – EURopean employment services 

Au urmat doua studii de caz privind mobilitatea si asigurarile sociale – Toolkit for Theatre Production and Mobility, prezentat de Hanna Helaovouri Theatre Info Finland, Ms Hanna Helavuori și Practical aspects of social security for culture professionals, introdus de dl. Bruno De Pauw, Department for International Relations of the National Social Security Office of Belgium.

Ultima prezentare a zilei a inclus o scurta prezentarea reglementarilor existente pentru asigurarile sociale – formularul A1 care reglementeaza modul de plata pentru asigurarile sociale (document practic necunoscut in Romania) pentru artistii sau angajatii care lucreaza in strainatate. Documentul respectiv se elibereaza la cerere de catre Casele de Asigurari de Sanatate. A fost prezent de asemenea site-ul www.socialsecurity.be care ofera cetatenilor belgieni (inclusiv artisti) formularul A1 in 24 de ore, oferind astfel sprijin direct mobilitatii europene. In Romania formularul A1 este eliberat de Casa Națională de Pensii Publice printr-un proces extrem de dificil si greoi.

Subiectele celei de-a doua zile de discutii au fost dedicate problemei vizelor de lucru pentru artiști si a prezentarii unor proiecte si initiative privind difuzarea informatiile referitoare la mobilitatea artistica in Europa.

In deschidere întălnirii a fost prezentat foarte pe scurt noul acord de vize european ce urmaza sa devina operational din 2017 care prevede printre altele modificarea modului in care sunt acordate vizele pentru artistii “third countries” si aparitia unei nou tip de viza “touring visa” – care va oferi posibilitatea ca artistii sa aibe drept de sedere pina la 180 de zile (in prezent limita legala este 90 zile). De asemenea a fost mentionata posibilitatea ca pe viitor un artist din afara Uniunii Europene care a obținut 2 vize de intrare intr-o țară Schengen în același an, sa poata obține ulterior o viza de intrare multiplă pe trei ani, procedurile urmand sa fie mult simplicate. Au urmat o scurta sesiune de intrebari si discutii la care am participat si eu intrebând reprezentantul european daca există rezultate notabile privind negociarea sistemelor de vize gratuite pentru Romania in relația cu SUA și dacă exista discuții privind reciprocitatea pentru vizele de lucru pentru artiști între UE si SUA. Răspunul primit a fost unul evaziz, menționând că există discuții serioase pe această linie însă ca in acest moment prioritatea UE este legată de negocierile cu Turcia.

Dupa aceste prezentari a avut loc o serie de discutii in plen care au realiefat încă odată:

  • nevoia lansarii unor initiative locale naționale din partea Ministerelor Culturii si altor institutii interesate pentru crearea unor Mobility Points care sa ofere acces direct artistilor la informații la zi privind mobilitatea la nivel european prin platforme web, peer-to-peer si ateliere specifice;
  • implementarea unor linii de finantare speciale pentru mobilitate din partea UE și a Tărilor Membre pentru aceasta activitate extrem importantă la nivelul cooperării culturale și a dialogului intercultural
  • organizarea unor sesiuni de training cu experți europeni la nivel național și european care să fie conexate cu alte proiecte dezvoltate prin proiectele co-finanțate de Europa Creativa
  • crearea și connectarea platformelor web existente și o mai mare diseminare a activității acestora la nivel european

Din rândul participanților au fost mai menționate și alte inițiative noi în Austria și Polonia unde vor fi lansate curând noi portaluri de mobilitate. In finalul întălnirii participanții la reuniune au propus căteva măsuri privind mobilitatea:

  • includerea mobilitatii ca o prioritate in randul programului Europa Creativa (alături de “audience development”)
  • o mai mare vizibilitate a programelor de mobilitate existente la nivel european pe site-ul UE;
  • sprijin direct din partea Ministerelor Culturii pentru implementarea unor actiuni specifice [Mobility Points] si a unor linii de finanțare pentru mobilitate la nivel european.
  • sprijinul UE prin Comisia Europeana DGEAC

 Propunerile mele au vizat

  • includerea mobilității ca o prioritate pentru programul European Capitals of Culture
  • posibilitatea ca punctele naționale “Europa Creativa” din tările UE să poată avea mandat și pentru a realiza diferite proiecte in zona mobilităților artistice.

CONCLUZII

Conform recomandărilor făcute de reprezențanții Comisiei Europen, grupurile de experți europeni precum și de participanții la reuniune și în contextul în care Romania va găzdui în 2021 Capitala Europeană a Culturii, consider că este extrem de important ca Ministerul Culturii din România să demareze rapid câteva proiecte care să vină în sprijinul creșterii mobilității în România și la nivel european cum ar fi:

  1. (re)lansarea fondului de mobilitate existent la nivelul Ministerului Culturii pentru artisti si manageri culturali, reprezentanti ai institutiilor publice de cultura sau operatori culturali privați
  2. crearea unui cadru legislativ care să susțina creșterea mobilității artiștilor și decontarea legală a diurnelor si a transportului international/local si cazarii pentru artiști și alți profesioniști ai sectorului cultural (pe baza modelelor deja existente la nivelul Ministerului Culturii sau in alte tari europene). 
  3. reducerea fiscalității prin exceptarea de la plata taxelor pentru artiști și PFA-uri pentru un impozit anual mai mic de 15.000 Euro/an (propunere facută de grupul de experți europeni si deja implementată în unele tări europene)
  4. realizarea unei legi organice privind Statutul Artistului în Romania care sa ofere condiții echitabile pentru asigurări sociale de sănătate, pensii etc pentru toți artiștii indiferent de tipul de contract
  5. implementarea unui <Mobility.Point> în România care să ofere informații autorizate la zi privind regimul vizele de lucru, asigurările de sănătate și nivelul taxelor care trebuie platite de organizatii culturale și instituții publice de cultură pentru artiștii straini care deruleaza proiecte culturale in RO.

 

Cosmin Manolescu

București, 13 mai 2015

Advertisements

One thought on “#reformaîncultura

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s