AFCN-ul viitorului

Revin din nou cu un text pe marginea AFCN-ului pentru că mi se pare importantă modernizarea lui în acest moment. Am susținut ieri la consultarea organizată de AFCN necesitatea re-gândirii și realizarea unor modificării mai ample la nivelul ariilor  de finanțare și a sumelor oferite operatorilor culturali conform noilor nevoi ale sectorului cultural. Desigur, agreez și susțin propunerea colegei Raluca Iacob, despre realizarea și asumarea în viitorul apropiat de către AFCN a unui document strategic de finanțare pentru o perioadă pe termen lung – măcar 4 ani. Poate însă că n-ar fi rău ca acest document să fie realizat prin contribuția operatorilor culturali și a Consiliului AFCN recent numit, în continuarea discuțiilor demarate deja.

La solicitarea dlui. Laurențiu Constantin (membru al Consiliul AFCN) de a veni cu o propunere mai concretă referitoare la modificarea ariilor, am reflectat un pic în această dimineață la ce există și de ce am avea nevoie, desigur și prisma experienței celor 20 de ani de activitate cu Fundația Gabriela Tudor. Menționez că propunerea mea este perfectibilă. Nu am făcut decât să imaginez o noua variantă de finanțare care poate fi dezbătută, modificată, schimbată în funcție și de părerile colegilor mei și desigur a viziunii și strategiei AFCN. Aș menționa că propunerea mea se inpiră cumva din programul de finanțare britanic al Loteriei Britanice – Arts Council of England (http://www.artscouncil.org.uk/funding/funding-finder) care nu mai folosește formatul clasic de finanțare pe ariile importante și desigur al programului Europa Creativă al Uniunii Europene foarte drag mie. Care din păcăte este foarte puțin folosit de operatorii culturali români din lipsa co-finanțărilor asigurate de statul român, însa deja asta este o altă discuție. 

Modificările esențiale în viziunea mea vizează următoarele:

  • Ariile nu mai sunt grupate tematic iar finanțarea se realizează în funcție de punctajul obținut (și nu ordonat pe fiecare disciplină artistică ca acum);
  • Pot fi depuse 2 tipuri de proiecte mici (finanțări până în 25.000/30.000 lei) și mari până în 90.000/100.000 lei (în funcție de natura proiectului)
  • Se va limita posibilitatea operatorilor culturali de a primit mai mult de o finanțare pe fiecare arie tematică importantă (un singur proiect finanțat pe fiecare arie) si maxim 2-3 pe toate ariile de finanțare. Se asigură astfel o finanțare echitabilă a sectorului cultural. În acest moment sunt organizații care câștigă chiar și 3 proiecte pe o singura arie tematică, de multe în ori în detrimentul altor proiecte bune și care răspund însă altor nevoi.
  • Organizatiile vor putea depune maxim 2 proiecte pe fiecare arie tematică.  În cazul în care prin evaluare, sunt declarate 2 proiecte căștigătoare, operatorul cultural va trebui să renunțe la unul din ele, următorul proiect de pe lista fiind automat selecționat pentru finanțare.
  • Se limitează numărul de proiecte care pot fi depuse la maxim 3 pe fiecare sesiune de finanțare (în acest moment sunt parcă patru)
  • Prin propunerea mea, cred că bugetul AFCN-ului (care conform spuselor dnei. Irina Cios este acum stablizat undeva în jurul sumei de 15.000.000 lei/sesiune de finanțare), ar putea fi mărit prin surse adiționale obținute în viitor de la Ministerul Culturii, Timișoara 2021, Institutul Cultural Român, chiar și viitoarele Fonduri Norvegiene care ar putea co-finanța unele din ariile propuse mai jos.

1.PROGRAM DE FINANȚARE TRANS-DISCIPLINAR

  • Finanțările vor fi oferite proiectelor depuse conform punctajelor obținute (exact ca la programele de finanțare ale Uniunii Europeane), indiferent de ariile artistice. Operatorii vor trebui să-și îmbunățească calitatea proiectelor însă vor putea implementa și proiecte mici, pentru organizațiile la început de drum.
  • Linia de finanțare ar putea îngloba: Arte inter/trans/disciplinare – Arte vizuale – Dans – Literatura – Muzica – Muzee – Teatru – Co-finanțare proiecte europene (doar pentru proiectele deja finanțate prin programul Europa Creativă).
  • Vor putea fi oferite finantari mici până în 50.000 lei sau finanțări mari de maxim 90.000 lei – buget disponibil 6.000.000 lei

2. Mobilitate națională și internaționala 

  • Finanțările  proiectelor depuse pentru următoarele arii: Rezidențe artistice – Turnee naționale și internaționale – Burse de creație pentru artiști și manageri culturali
  • Pentru maximizarea finanțării unele domenii vor fi finanțate alternativ – rezidențe artistice  (o sesiune), co-finanțări proiecte europene și internaționale (altă sesiune)
  • bugetul acestei linii de finanțare ar putea crește prin contribuția altor instituții – Ministerul Culturii, Institul Cultural Român, Primăria Municipiului București, Timișoara 2021 care ar putea co-finanța o astfel de linie de finanțare
  • vor fi oferite finantări în valoare maximă de 40.000/50.000 lei – buget disponibil 1.500.000/2.000.000 lei

3. Dezvoltarea capacitaților și a transferului de know-how cultural

  • acest capitol este complet nou și ar finanța cu prioritate experimentul, inovația și o serie de arii deja existente – intervenția culturală, educația și dezvoltarea publicului și desigur ar sprijini apariția unor noi spații artistice și a unor noi generații de manageri/producători/evaluatori culturali de care toata scena culturală are nevoie.
  • linia de finanțare ar include proiecte din domeniile – Management și politici culturale – Granturi de inovare culturală (pentru noi teatre/centre culturale comunitare etc) – Dezvoltarea publicurilor – Intervenție culturală- Dezvoltare culturală locală – Rețele culturale – Platforme și festivaluri – Promovarea culturii scrise
  • finanțări mici de până în 30.000 lei și finanțări mari până în 80.000 buget disponibil 3.000.000/4.000.000 lei)

4. Arie tematică de susținere a proiectelor strategice

  • acest capitol ar susține cu prioritate finanțarea  artiștilor/operatorilor culturali interesați să deruleze proiecte ce au în vedere sărbătorirea Centenarului, sau celor incluse în cadrul programelor de tip – Sezonul Cultural Român-Francez, Timișoara 2021, Europalia etc.
  • alți potențiali finanțatori ar putea contribui cu fonduri – vezi Timisoara 2021 care nu are competențele de organiza licitații de proiecte, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii etc.
  • finanțări de 50.000 lei, buget 1.500.000 lei

5. Patrimoniu cultural național  

  • va include deja ariile existente în prezent Patrimoniu materia și Patrimoniu imaterial
  • finanțări de 50.000/60.000 lei, buget disponibil 2.500.000 lei

6. Programe multi-anuale (finanțări de maxim 200.000 lei, buget 2.000.000 lei)

Legate de ultima problema spinoasă a calității evaluării proiectelor și programelor depuse de operatorii culturali așa cum am menționat parțial aseară cred că niște posibile soluții ar fi:

  • selecționarea evaluatorilor noi inscriși pe baza unui test-grila (sa evalueze in 48 de ore un fost proiect cultural. In cazul in care notele acordate si rapoartele de evaluare nu se incadreaza in cadrul unui barem de maxim 20 de puncte), evaluatorul nou nu va putea fi angajat.
  • selectarea evaluatorilor se va face de către Consiliul AFCN pe baza compențelor specificate la înscriere (in funcție de arie, prioritățile de finanțare, experiența practică, cv etc. Consiliul AFCN va alege astfel direct aria unde evaluatorul va evalua ce va limita astfel posibilitatea cazurilor de corupție.
  • posibilitatea folosirii evaluatorilor compentenți la mai multe arii de finanțare (in prezent legea mentioneaza la un singur domeniu). evident  că pentru acest lucru trebuie modificată prin Ordonanța de urgență legea de funcționare a AFCN-ului;
  • creșterea onorariului evaluatorilor la o sumă decentă (și nu modică care este acum)

Va invit să reflectăm împreună la toate aceste lucruri. Daca aveți idei și propuneri, mă puteți contacta la adresa de email cosmin@gabrielatudor.ro.

20180214_161526_resized.jpg

 

Advertisements

AFCN la început de 2018

Una din puținele realizări ale fostului Ministru al Culturii Lucian Romașcanu (și el la cârma doar pentru 6 luni) a fost numirea unui nou Consiliu pentru Administrația Fondului Cultural Național.

Aș afirma (și cred că nu greșesc când spun asta) că ultimii 2 ani au fost cei mai buni ai AFCN-ului de la înființarea lui în 2005. Noul Director AFCN – Irina Cios și echipa AFCN condusă de Carmen Constantin împreună cu fostul Consiliu AFCN au reușit într-o perioadă foarte scurtă de timp să pună instituția pe linia corectă. Printre lucrurile pozitive realizate în ultimul timp aș menționa Gala Premiilor AFCN ce recompensează excelența în managementul cultural și operatorii culturali cu proiecte inovatoare, noile arii de co-finanțare pentru susținerea rezidențelor de creație și a festivalurilor sau a proiectelor cu caracter repetitiv și în final cireașa de pe tort, sesiunea pilot de finanțare a proiectelor multianuale, prima de acest fel în România. Care este extrem de necesara si ceruta de peste 10 ani…Trec peste faptul ca Ministerul Culturii ar fi trebui sa inițieze el direct un proces de reforma și să ofere subvenții anuale tuturor operatorilor culturali și nu într-un mod discrimatoriu doar institutiilor de stat. Însa pâna in prezent doar echipa AFCN și-a asumat acest rolul și a propus concret în 2016 înființarea acestei noi linii de finanțare, care oferă noi perspective de dezvoltare pentru operatorii culturali independenți.

Un alt lucru pozitiv realizat în ultima perioadă este existența unui ghid al evaluatorilor (în premieră pentru România) care ar trebuie să ofere evaluatorilor un instrument practic în realizarea evaluării proiectelor culturale depuse la AFCN. Pentru toate aceste lucruri frumoase, trebuie să le mulțumesc tuturor – Irina Cios, Carmen Constantin din echipa AFCN precum și membrilor Consiliul AFCN – în special Ada Solomon, Matei Martin, Miruna Runcan, Vlad Morariu și Radu Vancu, care au reușit să producă aceste modificări pozitive. Tot la capitolulul mulțumiri trebuie făcută și o mențiune specială pentru dl. Vlad Alexandrescu, fost Ministru tehnocrat al Culturii (tot pentru aproximativ 6 luni) care a reușit să pună împreună o garnitură extraordinară de oameni pentru AFCN. Merită cu toții un premiu simbolic din partea noastră și nota 10 !

Acum, revenind la anunțul privind noul Consiliu AFCN, nu poți să nu remarci faptul că s-a luat decizia înnoirii complete a garniturii Consiliului AFCN. Ceea ce în sine cred că este o mare greșeală. Normal ar fi fost ca 2-3 persoane din vechiul Consiliu să fie lăsați să-ți continue proiectele pentru a exista o continuitate, mai ales că o bună parte au fost nominalizați pentru un nou mandat. Însă nu s-a dorit asta, conform vechiului obicei din România, unde dacă ceva funcționează bine, trebuie să modificăm. Dacă te uiți la noile nomizalizări, sunt foarte puține personalități și oameni care cunosc din interior scena culturală din România. O mare parte sunt consilieri din Ministerul Culturii sau persoane nominalizate din partea ICR și a Academiei Române și doar 2-3 persoane reprezentive pentru scena de artă contemporană.  Va reuși noul Consiliul AFCN să ducă mai departe procesul de reformă demarat în 2016 de AFCN ? To be or not to be, cum ar zice marele Shakspeare.

Pentru ei și pentru noi toți, o să încerc aici să punctez  câteva din lucrurile care mi se par importante și relevante pentru viitorul AFCN pentru perioada imediat următoare:

  1. finanțarea cu prioritate a sectorului cultural independent; finantările AFCN trebuie să adreseze cu exclusiv și cu urgență structurilor independente (lucru cerut încă de la înființarea sa în 2005); prin noua reforma fiscală și modificarea legii privind sectorul asociativ, ONG-urile culturale vor fi puse curând într-o situație limită. În cazul în care AFCN-ul va menține decizia de co-finanțare a întregului sectorul cultural, o soluție de compromis ar fi ca AFCN-ul să creeze o arie specială pentru ele (pe modelul deja existent al festivalurilor).  Mastadonții culturali care beneficiază deja de sedii, resurse umane și financiere alocate anual – vezi Teatrele de stat, Primăriile locale, MNAC, CNDB-ul, Muzee naționale, ar trebui să concureze împreună și nu la competiție cu organizații mici.
  2. O mai corectă distribuire a bugetului la aria “artele spectacolului”. La fiecare apel, in mod normal teatrul primeste sumele cele mai importante (peste 1 milion de lei) urmata de muzica (aproximativ 700.000 – 800.000 lei) si dans care este considerata in continuare „Cenușăreasa” artelor spectacolului (300.000 – 400.000 lei). Consider importantă și necesară creșterea de urgență a bugetului acordat ariei  ‘dans și performance’ la nivelul alocațiilor pentru teatru/muzica. Mai mult decât atât, deși ariei i-a fost atașată o nouă secțiune în 2017 performance (care în mod normal ar trebuie să fie inclusă la arte vizuale de care aparține de drept), bugetul a devenit în 2017 și mai mic.  Argumentele care stau la baza acestei creșteri de buget pentru dans sunt în opinia mea: calitatea proiectelor depuse care poate fi verificata prin nivelul punctajelor mari obținute de proiectele cofinanțate în 2017/2018 (mult mai mari decât la alte arii); existenta unui număr mai important de proiecte europene si internaționale care necesita desigur fonduri mai importante; diversificarea scenei coregrafice si apariția unor noi structuri – WASP, LINOTIP, Tangaj Dans, Asociația DanSpot etc precum si o creștere a activității coregrafice in paralel cu reducerea bugetului CNDB. Mai mult decât atât, dansului nu beneficiază de existența unor Uniuni cum există la Teatru și Muzică, care pot să sprijine derularea proiectelor prin timbrul teatral sau muzical…S-a tot spus că la dans proiectele depuse sunt mai slabe, lucru care este fals. În calitate de fost evaluator și la dans și la muzică și la rezidențele de creației, vă pot spune că peste tot în mare parte proiectele sunt slabe. Iar argumentul valoric că bugetul ar trebui să fie decis de numărul de proiecte depus, nu cred că stă în picioare.
  3. Majorarea nivelului cuantumului finanțărilor oferite de AFCNde la 000 lei/proiect (în prezent) la 85.000 lei/proiect; creșterea nivelului finanțărilor trebuie luata din cauza devalorizării cursului Euro (care va ajunge în curând la 4,7 Euro) precum și a creșterii taxelor către stat (asigurare de sănătate, pensie) prin mutarea taxelor de la angajator la angajat, precum și prin modificările recente din codul fiscal.
  4. Modificarea modului de selecție a evaluatorilor AFCN. In prezent evaluatorii sunt selecționați de către Consiliul AFCN doar pe baza inscrierii si a unui CV si a unei scurte motivări (opțional) . Selectia doar pe baza CV-ul este deficitara si lasă loc apariției în comisia de evaluatori AFCN a unor persoane care au slabe cunoștințe despre sectorul cultural, artiștii si domeniile artistice. Care desigur au studii de management și experiența evaluarii proiectelor de tip POSDRU însă n-au fost la un spectatcol de teatru sau de dans. O spun direct din interior, pentru că am fost evaluator în ultimii 2 ani și m-am întâlnit cu oameni care nu înțeleg deloc mecanismele și nevoiele scenei culturale din România. Din această perspectică, cred că fiecare evaluator care se auto-propune sa fie invitat într-o prima fază sa evalueze într-un timp-limita înainte de a fi selecționat in corpul de evaluatori AFCN (să zicem maxim 1 săptămână) sub forma unui test, un proiect cultural standard. In cazul in care punctajul oferit este sub limita unui barem standard de să zicem +/- 10 puncte fata de punctajul corect, iar observațiile din grilă nu reflectă notele acordate, acesta să nu poată fi angajat ca evaluator in corpul de evaluatori. Desigur, problema ce-a mai complicata este că în prezent un evaluator nu poate sa evalueze decât la un singur domeniu/arie de finanțare, ceea ce reduce foarte mult numărul evaluatorilor calificați. Pentru a crește calitatea procesului de evaluare, aș propune ca evaluatorii buni/recunoscuți, care au trecut de testul grilă să poată fi selecționați de Consiliul AFCN măcar pentru 2 domenii/arii diferite. In plus evaluatorii care se dovedesc incompetenți sau care au realizat evaluari proate la distanțe de 40/50 de puncte de alți evaluatori (vezi problemele de la ultima sesiunea de proiecte I/2018 când o serie de proiecte bune au fost excluse la prima evaluare din cauza evaluatorilor incompetenți) să fie eliminați din corpul de evaluatori AFCN.

Probleme cu lipsa evaluatorilor de calitate sunt reale și pot fi observate prin numărul extrem de mare de contestații depuse anual (în creștere parcă), operatorii culturali nu mai au încredere în procesul de evaluare realizat de AFCN. Ideal cred că pe plan mediu AFCN ar trebui să-și creeze cu Corp al Evaluatorilor (lucru cerut încă din 2011-2012) care să fie format din oameni cu experiență și studii de specialitate de management cultural capabili să înțeleagă ghidul detaliat al evaluatorilor pus la dispoziție de AFCN și desigur nevoile sectorului cultural din România.

In final cred că, echipa AFCN ar trebui să organizeze împreună cu noul Consiliu al AFCN-ului rapid o întâlnire cu operatorii culturali pentru a afla problemele cu care acesta se confruntă și nevoiele sectorului cultural din România. Să fim optimiști și să sperăm că AFCN va merge în continuare în direcția bună și nu va fi dinamitat și el de actuala coaliție PSD/ALDE.