31 mai

M-am trezit  din somn dintr-un coșmar teribil, mă urmărea un dinozaur ciudat care încerca să mă mănânce (pe bune). Din păcate România prezentului s-a transformat într-un Jurasic Park – 1984 Dragnealian unde se pare că corupția, hoția și prostia încearcă să guverneze fără frică. miza ultimei decizii CCR este în fapt real o mineriadă cu mânuși albe. se încearcă pe ultima sută de metri scăparea lui Dragnea din pușcărie și reducerea în timp la tăcere a procurilor. Însă în realitate cred că de fapt se încearcă scoaterea României din Uniunea Europeană.

După mine, Klaus Iohaniss este un președinte mult prea moale pentru România furată a anului 2018.  Sincer cred că dacă în martie/aprilie 2017 ar fi declanșat referendumul pe tema justiției (așa cum anunțase), poate că nu am fi ajuns aici. Însă a preferat să amâne. A jucat prost cărțile pe care le-a avut ca Președinte, inclusiv constituția și protestele imense din stradă. Nu-mi dau seama ce a avut în cap. A crezut că Dragnea se va liniști și va renunța de bună voie și nesilit să intre la pușcărie?…După decizie de ieri a CCR-ului nu prea mai are de ales. Fie o va demite pe Laura Kovesi și va renunța la drumul european demarat de România în 2007. Fie va scoate sabia din teaca și va ataca curajos hidra coruptă din Parlament. Unii din analiștii politici  spun ca una din armele care i-a mai rămăs este referendumul. Chiar cu riscul ca el să fie suspendat și legile justiției să fie amputate definitiv. Insa prin acțiunea lui va arată că îi pasă. Și că pune interesul României mai presus de viitorul lui. Dacă eu aș fi însă în locul lui aș încerca, în extremis, să dizolv Parlamentul și să convoc noi alegeri anticipate. Pentru că țara a ajuns într-un moment critic. Iar el este conform garantul constituțional al României democrate.

Nu, nu le pasă deloc de noi și de viitorul acestei biete țări. Este mai important ca Dragnea să scape (pentru moment din pușcărie) și salariile să crească la bugetari încercând cu asta să cumpere o liniște. Nu contează ca pun economia RO pe butuci pentru următorii 5-10 ani.

Sincer nu cred că protestele mai pot reprezenta o soluție. Nu, când CCR-ul ne fură justiția pe față prin decizii discutabile care lasă CSM-ul și Președintele fără obiect de activitate și-i aduce din nou pe procuri sub presiunea politicului. Cristi Danileț punctează foarte bine aici situația în articolul din Contributors.

Pentru mine imaginile de ieri prezentate la televizor aseară sunt clare. Furia oamenilor începe să crească. Am simțit aseară aceeași tensiune ca în februarie 2017, însă la o scara mult mai mare. Oamenii sunt din ce în ce mai furioși pentru că încet-încet țara se destramă iar România este furată bucată cu bucată. Unii fură sume mici pe față (ca parlamentarii PSD înregistrați de televizuni care folosesc cartelele de prezentă pentru colegii absenți pentru 500 lei în plus), alții amanetează România la groapa de gunoi a Rusiei, in timp ce unii își plătesc cauțiunea de 1 milion de euro cu lingouri de aur. Asta a ajuns să fie România. Așa cum spuneam nu cred că protestele mai sunt o variantă pentru viitorul curat al României. Cred că oamenii trebuie să înțeleagă că singura lor șansă este cucerirea Parlamentului în 2020 de către o opoziție curată. Suntem obligați să intrăm în politică și să ne poziționăm clar împotriva hoției, a corupției și a prostiei. Altă șansă nu avem. Cause the day we give in is the day we die, the day we die (remember #colectiv).

 

 

 

Advertisements

nu distrugeți AFCN

Logo Proiecte Transp AN CMYK [Converted]

Dlui. George Ivașcu, Ministrul Culturii și Identității Naționale

Dlui. Ion-Ardeal Ieremia, Secretar de stat

Dlui. Alexandru Pugna, Secretar de stat

Dlui. Mădălin-Ștefan Voicu, Secretar de stat

Dlui. Gheorghe Popa, Secretar de stat

14 mai 2018

NU DISTRUGEȚI SECTORUL CULTURAL,CULTURA VIE ȘI ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL

Stimate Domnule Ministru al Culturii,

Stimați Domni Secretari de Stat,

În contextul reducerii îngrijorătoare a bugetelor alocate majorității instituțiilor publice de cultură în anul Centenarului Marii Unirii, precum și a vulnerabilității statutului profesional al artiștilor și al managerilor culturali independenți, puternic afectați de modificările recente ale Codului Fiscal, ne exprimăm profunda îngrijorare privind forma recentă de modificare a O.G. nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, care riscă să îngroape întreg sectorul cultural independent și cultura vie.

Acest proiect de lege, deși “vizează în ansamblu o serie de aspecte pozitive privind funcționarea sectorului cultural, clarificarea unor termeni din cuprinsul OG nr. 51/1998, precum şi unele aspecte legate de administrarea şi gestionarea Fondului Cultural Naţional”, prezintă în forma actuală  o serie de omisiuni și neclarități care pun în pericol activitatea viitoare a Fondului Cultural Național în relație cu artiștii și cu organizațiile culturale neguvernamentele. În plus, aprobarea acestuia ar face practic inoperabil întreg programul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 și ar veni într-o totală contradicție chiar cu unele puncte asumate în programul de guvernare al PSD, corespondente priorităților definite pentru dezvoltarea sectorului cultural.

Principalele probleme identificate sunt următoarele:

  1. În nota de fundamentare ce însoțește propunerile de modificare se vorbește doar despre o necesară revizuire a cadrului normativ şi a activităţii AFCN, în scopul facilitării și încurajării finanțării nerambursabile a proiectelor şi acţiunilor culturale.” În acest sens, dorim să vă aducem aminte că în programul de guvernare, la Capitolul „Cultură.Culte.Minorităţi” (pag 167), măsura 4, se precizează explicit intenția de revizuire a activității Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) în sprijinirea creatorilor independenți și a ONG-urilor culturale, lucru complet ignorat în propunerea existentă de modificare a OG.51. Este regretabilă și inacceptabilă omiterea menționării explicite a creatorilor independenți și a ONG-urilor ca beneficiari ai programelor strategice viitoare (Europalia, Sezonul Cultural România-Franța, Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021) și ai AFCN-ului, în cadrul noului document normativ.
  2. Proiectul de modificare introduce noţiunea de „program cultural strategic” prin punctul h1) – ansamblul de proiecte şi acţiuni culturale, care se pot întinde pe durata mai multor exerciţii financiare, subsumate unei teme de interes sau de importanţă naţională, structurate organic şi realizate într-o perioadă de timp determinată, a căror realizare este încredinţată autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, precum şi instituţiilor publice subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale”. Cea mai gravă problemă apărută în urma formulării acestui punct din propunerea de modificare a O.G. 51/1998  este că permite încredințarea realizării de programe strategice exclusiv instituțiilor de drept public, fapt ce aruncă în afara cadrului de eligibilitate organizațiile culturale independente, de drept privat. Acest lucru contravine programul de guvernare, dar și principiilor care au fundamentat chiar respectiva ordonanță supusă modificării. Mai mult, în situația în care această ordonanță ar trece în forma actuală, întregul Program Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 devine inoperabil deoarece, conform prevederilor internaționale, acest tip de program nu poate fi coordonat decât sub umbrela unei asociații. Practic, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, constituită pentru a gestiona inclusiv fondurile alocate implementării programului, nu va mai putea accesa respectivele finanțări. Se urmărește astfel, schimbarea totală a fundamentului inițial al ordonanței, prin translatarea de la intenția de limitare a rolului autorităților publice ca entități coordonatoare de proiecte și programe culturale la cel de unici operatori culturali eligibili pentru realizarea acestor programe și proiecte.
  3. O altă problemă, la fel de gravă precum cea semnalată la punctul 2, rezultă din modul de formulare al alineatului 4, din articolul 13: ” Fondurile necesare derulării proiectelor şi acţiunilor culturale din cadrul programelor culturale strategice, inclusiv în afara României, se acordă prin atribuire directă, în baza criteriilor specifice elaborate de fiecare autoritate finanţatoare.” Modul de atribuire directă a finanțărilor acordate pentru derularea programelor culturale strategice (Europalia, Sezonul Cultural România-Franța, Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021) scoate din joc ONG-urile, nu are nici o analiză care să demonstreze un eventual plus de calitate pe care instituțiile publice l-ar aduce prin implementarea proiectelor ce vor fi derulate în contul acestor programe, contravine de asemenea principiilor care au stat la baza O.G. 51/1998, poate trezi suspiciuni privind criteriile care au stat la baza atribuirii directe, încurajează risipa în utilizarea fondurilor publice, corupția și clientelismul politic. Așa cum am spus, această intenție contravine programului de guvernare asumat de guvernul PSD-ALDE și nu reflectă dinamica reală a sectorului cultural, în interiorul căreia ONG-urile culturale și artiștii liber-profesioniști joacă de multe ori un rol activ și important la nivelul sectorului cultural. Unele dintre cele mai puternice mărci culturale sunt coordonate și întreținute de entități provenite din sectorul cultural independent, pe care Ministerul Culturii dorește acum să le elimine din schema de finanțare pentru programele strategice viitoare, precum Festivalul Internațional de Film Transilvania -TIFF, Noaptea Muzeelor, Noaptea Albă a Galeriilor, One World Romania – Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului, Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL, Gărâna Jazz Festival și, mai nou, Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Suntem îngrijorați și de capcana pe care această nouă formă legislativă o pregătește sectorului cultural independent. Se pot crea premizele deturnării AFCN de la actualul mod de funcționare în vederea transformării acestuia în operator de fond exclusiv pentru realizarea proiectelor din cadrul acestor programe culturale strategice. Acest lucru ar însemna că AFCN-ului i se poate aloca un buget exclusiv pentru finanțarea proiectelor realizate în cadrul programelor strategice, pe perioada lor de derulare, acolo unde ONG-urile nu mai sunt eligibile, fapt ce ar duce la dispariția multor proiecte importante, a unor mărci culturale fără de care nu se poate imagina scena culturală românească și chiar a multor astfel de entități provenite din mediul cultural independent.

Dorim să menționăm că, în prezent Administrația Fondului Cultural Național este singurul sistem public de finanțare, transparent și național, care funcționează profesionist oferind finanțări publice pe bază de competiție pentru o serie de arii importante și necesare pentru dezvoltarea sectorului cultural. Aflat într-o stare de colaps la finalul anului 2014 ca urmare a pierderii fondurilor provenite de la Loteria Română, AFCN a devenit începând cu anul 2016 un partener real al sectorului cultural, oferind finanțări importante prin deschiderea unor zone de activități culturale de mare impact – intervenție culturală, rezidențe de creație, educație prin cultură, programe multianuale, patrimoniu material și imaterial etc.

Ne-am fi așteptat ca modificările operate recent de actuala echipă a Ministerul Culturii și Identității Naționale la nivelul funcționării AFCN-ului să includă o serie de aspecte importante, propuse de-a lungul timpului și la care visează mulți operatori culturali independenți, precum :

  • transformarea AFCN-ului într-un fond de finanțare cu precădere a sectorului neguvernamental și privat, urmând ca acesta să finanțeze în în proporție mult mai mare ONG-uri culturale, artiști și operatori cultural privați.
  • posibilitatea oferirii de finanțări multi-anuale pe bază de programe culturale (2-4 ani)
  • includerea unui program de finanțate pentru proiectele culturale europene derulate prin programul Europa Creativă.

Ne arătăm susținerea deplină pentru actuală echipă AFCN, a directorului Irina Cios și a Consiliului AFCN actual recent numit, care prin măsurile operate recent și ariile de finanțare existente reușesc să contribuie într-o mare măsură la supraviețuirea ONG-urilor culturale și a artiștilor liber-profesioniști și la dinamizarea sectorului cultural.

Semnează: (lista este deschisă în continuare):

  1. Cosmin Manolescu, artist și manager cultural, director Fundația Gabriela Tudor
  2. Dragoș Neamu, manager cultural, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, manager Noaptea Muzeelor
  3. Raluca Bem Neamu, manager cultural, Asociația Da’DeCe
  4. Idris Clate, actor
  5. Andra Nedelcu, artist vizual
  6. Raluca Munteanu, arhitect, fundația Pro Patrimonio
  7. Cristina Lilienfeld, coregraf si director artistic Asociatia Pentru Teatru si Carte
  8. Sabina Ulubeanu, compozitoare, director artistic InnerSound New Arts Festival
  9. Cinty Ionescu, designer video
  10. Diana Rotaru, compozitor, coordonator CIMRO si director artistic al festivalului CIMRO DAYS, cadru didactic UNMB
  11. Ana Maria Sandu, scriitoare și jurnalistă
  12. Lia Perjovschi, artist vizual/curator/cercetator
  13. Cezar Paul-Bădescu, scriitor
  14. Ionut Tata, activist, presedinte Asociatia Pro Democratia
  15. Voicu Rădescu – Green Hours & Teatrul LUNI de la Green Hours
  16. Laura Borotea, artist vizual, profesor, co-fondator Asociația Minitremu
  17. Gabriel Boldiș, artist vizual, co-fondator Asociația Minitremu
  18. Alexandra-Iasmina Palconi, preşedinte Asociaţia Prin Banat
  19. Tamina Lolev, arhitect, co-fondator Nod makerspace și Mater, biblioteca de materiale
  20. Suzana Dan, artist vizual, președinte Asociația Ephemair, manager Noaptea Albă a Galeriilor / NAG
  21. Svetlana Cârstean, scriitoare/manager cultural
  22. Daniela Palimariu, Artist vizual, co-fondator Sandwich
  23. George Pleșu, manager cultural, președinte Asociația Culturală AltIași  
  24. Iulia Iordan, educator muzeal la Asociația Da’DeCe, scriitoare
  25. Cristina Pîrvu, manager cultural Asociația Cu alte cuvinte
  26. Alexandra Balasoiu, coregraf, initiator Indie Box
  27. Denis Bolborea, performer, sound-designer, initiator Indie Box
  28. Robert Bălan, regizor și manager cultural
  29. Domnica Lupu, prof. inv. primar, Colegiul National “M. Eminescu”, Bucuresti
  30. Larisa Crunțeanu, artist și manager cultural Asociația Copia Originală, București
  31. Iuliana Vilsan ,artist vizual
  32. Antigonea Rogozea, manager cultural
  33. Ada Solomon, producător de film
  34. Nona Serbănescu, artist și manager cultural
  35. Daria Ghiu, critic de artă
  36. Dana Sarmeș, manager cultural
  37. Mihaela Tilinca, manager cultural
  38. Stefan Constantinescu, artist vizual/regizor de film
  39. Arcadie Rusu, coregraf, manager – LINOTIP Centru Independent Coregrafic
  40. Irinel Anghel, performance artist
  41. Elena Vlădăreanu, jurnalistă și scriitoare
  42. Bogdan Georgescu, regizor – dramaturg, Asociația 2G
  43. Andreea Bortun, regizor, co-presedinte Asociatia TETA
  44. Mihail Mihalcea, artist, coregraf, co-fondator Asociatia Culturala Solitude Project
  45. Radu Lesevschi, manager cultural, fondator editura PUNCH  
  46. Smaranda Găbudeanu, artist, Asociația PETEC
  47. Corina Ilea, curator/artist vizual
  48. Daniel Ivașcu, project designer / artist, Asociația Culturală ISVOR
  49. Anamaria Pravicencu, artist, manager cultural Asociația Jumătatea plină
  50. Daniela Zbarcea, curator/artist
  51. Daniel Alexandru Dragomir, Coregraf, Performer
  52. Anamaria Iuga, etnolog.
  53. Miruna Runcan, critic de teatru
  54. Șerban Marcu, compozitor, cadru didactic Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca
  55. Mircea Vasilescu, profesor universitar
  56. Adriana Scripcariu, istoric de artă, coordonator Şcoala de la Piscu
  57. Virgil Scripcariu, sculptor, coordonator Şcoala de la Piscu
  58. Dan Angelescu, coordonator Festivalul Internațional de Film Experimental BIEFF
  59. Oana Bogdan, arhitect, moderator comunitatea tematică #cultura, Platforma România 100
  60. Mihaela Murgoci, manager de proiecte culturale, educator muzeal
  61. Anca-Raluca Majaru, arhitect, co-fondator Asociația ARCHÉ
  62. Chirila Oana Stefania, student arhitect, fondator si presedinte Asociatia Locus
  63. Ioana Nitulescu, actrița
  64. Teodora Băcăran, manager cultural
  65. Andreea Novac, coregraf, fondator Asociatia Developing Art
  66. Ioana Răileanu, manager cultural, asociatia LaBomba studios
  67. Sabina Baciu, comunicator și manager cultural, Asociația ORICUM, partener Nod Makerspace și MATER
  68. Maria-Roxana Comârlău, lucrator cultural, ACM Teatru FiX, Iași
  69. Klaus Birthler, arhitect, asociația culturală Reener Ländchen
  70. Cristian Sitov, co-fondator Asociația Prin Banat
  71. Radu Jude, regizor
  72. Cristina Iordache, producator film documentar
  73. Iosif Kiraly – artist vizual si prof. univ.
  74. Adriana Moca, actriță, fondator & director Asociația Vis-a-Vis
  75. Ruxandra Hule, artista
  76. Dragoș Farmazon, critic și istoric de artă, președinte al fundației culturale Alexandru Bogdan-Pitești
  77. Viorel Cojanu, actor, manager – Asociația Culturală Replika
  78. Camelia-Raluca Bărbulescu, arhitect, co-fondator și președinte Asociația ARCHÉ
  79. Simona Deaconescu, director artistic și fondator Bucharest International Dance Festival și Asociația Tangaj
  80. Oana Mardare, co-manager Reactor de creație și experiment, Cluj
  81. Doru Mihai Taloș, co-manager Reactor de creație și experiment, Cluj
  82. Mădălina Mirea – istoric de artă – președinte al Fundației Radu Bogdan
  83. Cătălin Crețu, compozitor, artist multimedia, președinte Asociația OPUS
  84. Vera Ion, dramaturg, manager proiect “Scrie despre tine”, vicepresedinte al Asociatiei Link Center
  85. Sandra Mavhima, coregraf – Asociația Secția de Coregrafie
  86. Andrei Dragan  – Artist vizual
  87. Aurora Kiraly – Artist vizual / Asociația Galeria Nouă
  88. Ana Cucu Popescu, dramaturg
  89. Florin Flueras, artist, co-fondator Artworlds, Postspectacle.
  90. Roxana Trestioreanu, artist vizual
  91. Cătălin Filip, actor
  92. Sorin Poamă, regizor
  93. Andrei Mateescu, artist vizual
  94. Katia Pascariu, actriță, Asoc. ADO
  95. Horea Avram, curator, cadru universitar
  96. Alexandru Balasescu, antropolog, scriitor, curator, Simon Fraser University.
  97. Cristian Nanculescu. Performer/coregraf, artist independent
  98. Cristina Vasilescu, curator independent si co-fondatoare www.clearview.ltd
  99. Ciprian Ciuclea, artist vizual, presedinte Experimental Project
  100. Erika Olea, artist vizual, Apparatus 22 | add
  101. Laura Orlescu, coordonator finantare, Asociatia One World Romania  
  102. Roxana Coman, muzeograf, Muzeul Municipiului București
  103. Raul Coldea, regizor
  104. Roberta Boeriu, arhitect, co-fondator Monograf Studio
  105. Tudor Elian, arhitect
  106. Madalina Gheorghe-Tanase, artist vizual, fondator Asociatia Dintr-un Basm
  107. Mihaela Cîrjan, co-fondatoare și manager Asociația MATKA
  108. Ștefania Ferchedău, manager și cercetător cultural, Asoc. Institutul Prezentului
  109. Mara Oprisiu, Asociația KunSTadt
  110. Diana Culescu, peisagist, președinte al Asociației Peisagiștilor din România AsoP
  111. Petrut Calinescu, fotograf, Centrul de Fotografie Documentara (CDFD)
  112. Minodora Cerin, manager cultural
  113. Gabriela Tofan, artist vizual, manager cultural, presedinte ONG cultural
  114. Olimpia Mălai, actor
  115. Bardoczi Irina, artist